Aripi de zapada de Constantin Chirita

Aripi de zăpadă


Cărţile nu rănesc, dar pot ucide vise. Nu pot să-ţi înţeleagă sufletul, dar te pot oţeli; nu-ţi sunt prieteni, dar te pot învăta să-ţi iubeşti prietenii aşa cum sunt.
Cireşarii nu s-au ales întâmplător. Ca de altfel nici noi; ne alegem prietenii şi ei ne aleg pe noi pe măsura puterilor şi slăbiciunilor noastre, pentru că simţim că nu putem fi întregi fără ei sau pur şi simplu pentru că lipsa calităţilor lor este prilej de desfătare în cei mai nevrednici dintre noi. Orice motiv e acceptat, atâta timp cât există o explicaţie logică. Dincolo de ea, stau argumente ce privesc timpul, obişnuinţa, respectul, emoţiile trăite sau bucuriile simple. Acest dincolo contează de fapt cel mai mult, doar că sunt mult prea laşă să recunosc fără să mă cutremur.
Poate că totuşi nu ne alege nimeni; e o întâmplare prietenia noastră, prilejurile ne-au fost oferite, momentele esenţiale sunt comune...ce rămâne atunci din toate astea??? Senzaţia ciudată că eşti totuşi stăpânul destinului şi voinţei tale, că indiferent de explicaţiile logice eşti prietenul cuiva care ţine la tine şi care poartă respect unei fiinţe din vremuri adolescentine ce astăzi sigur a murit...
De asta sunt importanţi cireşarii pentru mine...scot la iveală sentimente uitate, nu pentru idealizează absurd prietenia. Totuşi Victor ăstă mă sperie, e prea inteligent. Voi acceptaţi fără nici un sentiment de inferioritate inteligenţa altuia atunci când vă depăşeşte? Recunoaşteţi fără jenă că acel prieten vă este şi lider pentru că inteligenţa lui se bucură de respect şi inteligenţă? Eu nu...nu accept şi nu plec capul...Atunci îmi pun întrebarea firească dacă totuşi nu fac o greşeală. Pentru ce motiv mă simt legată de destinul prietenului meu, dacă nu sunt în stare să-i recunosc meritul, sa-i laud inteliegenţa atunci cînd ştiu sigur că nu mi-ar fi la fel de drag fără ea. Unde mai rămân eu în toată ecuaţia? Unde e respectul pentru propria mea inteligenţă şi încredere?
Respect pentru cei ce ştiu să plece capul, respect pentru cei ce nu se aplecă în faţa oricui...