Dragă G.,

Am terminat de citit o carte frumoasă. Cu adevărat frumoasă. O poveste simplă cu oameni întruchipând răul sau binele, fără contradicţii şi fără suferinţe inutile. La răsărit de Eden, John Steinbeck.

E o carte cu coperţi urâte, dintre cele despre care Iulia îmi spune că sunt cărţi ce par citite în tren. Bestseller-uri publicate la noi după ’90, cu actori ce mimează fals nişte zâmbete prea puţin credibile. Aşă că îţi poţi imagina că am citit-o pornind de la false judecăţi. Observă că fac des asta. Am satisfacţia de-a mă contrazice atunci când se dovedeşte că am greşit cu aprecierile mele uşuratice. Până una alta, am personalizat coperţile cu ceva suc de roşi...

Mă gândeam să-ţi servesc câteva citate bune, dar îmi dau seama că nu ar avea niciun farmec şi că te-ar impresiona prea puţin. Steinbeck ăsta e atât de lipsit de preţiozitate în exprimare, încât mă apucă ciuda. Firul epic curge de la sine, personajele sunt de-o simplitate ucigătoare, ce să mai?! o să încep să cred că americanii ştiu să scrie şi altceva decât Fight Club sau Mic dejun la Tiffany. Acuză-mă de ignoranţă sau de meschinărie, dar pe asta mi-o asum. Sunt prea puţin autori americani pe care îi cunosc şi recunosc.

...Cărţile plăcute sunt cele ce-mi dau falsa impresia că mi se adresează. Îmi recunosc chipul în diverse locuri şi trăiesc experienţe de care sunt lipsită în mod obişnuit. Nu zâmbi, G.! Nu sunt atât de intoxicată încât să cred că toate astea sunt adevărate. Nu mă lipsesc de experinţe proprii, doar că îmi plac durerile de cap provocate de poveştile spuse bine. „A trebuit să descopăr singur prostiile mele. Iată prostiile mele. Credeam că cei buni sunt distruşi în timp ce răii supravieţuiesc şi prosperă. Credeam că, odată, un Dumnezeu furios şi dezgustat a turnat metal topit într-un creuzet pentru a distruge sau a purifica mica lui creaţie de lut. Credeam că am moştenit atât arsurile focului cât şi impurităţile care au făcut necesar focul, că le-am moştenit pe toate, aşa credeam, că le-am moştenit pe toate. Voi simţiţi la fel?”

Ţi-am servit un citat până la urmă. Somn uşor, G...

Bucureşti, 22 octombrie 2009